Sosul pesto este unul din cele mai delicioase sosuri pe care ni le-a oferit bucataria italiana.

Original din zona de nord a Italiei, acesta a ajuns in toata lumea.

Denumirea sosului vine de la “pestare”, termen care inseamna a zdrobi. Demostratiile live ale bucatarilor din restaurantele italiene ne arata cum se poate face sosul in mod traditional  intr-un mojar de marmora prin strivirea ingredientelor cu un pistil de lemn.  Sotul meu a asistat la o astfel de demonstratie si mi-a trimis poze din care am constatat ca bucatarul a scos miezul usturoiului (pentru ca acesta produce arsuri). Puteti incerca si voi daca aveti probleme legate de prezenta usturoiului crud in preparatul final.

Tehnologia moderna si lipsa timpului ne-au impins catre aparate ce ne usureaza treaba, asa ca eu am folosit un blender profesional. Cantitatea fiind foarte mica alunele de padure nu s-au transformat intr-o pasta, dar bucatele foarte mici ramase nemixate au adus o consistenta si o textura foarte placuta.

Sosul pesto de patrunjel cu alune de padure este parfumat, delicat, imbogatit in savoare de prezenta acestui tip de nuci, a lamaii si a parmezanului. Folosirea unui brand de ulei de masline de calitate este foarte importanta. Lamaia trebuie sa fie coapta, iar patrunjelul folosit proaspat (daca se poate abia cules), fara frunze ofilite.

Evident, sosul pesto insoteste pastele, dar putem sa il folosim si langa alte preparate. Pesto de patrunjel cu alune de padure este tot ce mi-am dorit pentru a insoti un cartof copt seara trecuta, dar l-am folosit si peste vara cand am facut un peste la gratar. Nu pot sa va descriu in cuvinte cat de bine se potrivesc acestea. Chiar trebuie sa incercati ambele combinatii.

Imi imaginez niste gnocchi rasfatate de acest sos, dar l-as pune si intr-o supa crema de rosii. Nu stiu cum va suna voua propunerile mele, dar eu deja salivez gandindu-ma la acestea.

Am pregatit si in trecut alte retete de pesto, ce au fost apreciate de cei care le-au incercat: pesto de leurda, pesto de rosii cu ricotta sau pesto de sfecla rosie.  Constat ca lipseste clasicul pesto genoveze, dar promit ca il voi pregati si pe acesta.

Va spuneam mai sus faptul ca am pregatit sosul intr-un blender profesional. Sunt sigura ca ati retinut acest aparat daca ati pregatit retetele de smoothie pe care le-am incercat cu ajutorul lui:  1. Smoothie cu mango, banane si radacinoase; 2. Smoothie cu banana, mango, baby spanac si avocado; 3. Smoothie verde cu catalupe; 4. Smoothie verde cu menta si vanilie 5. Smoothie cu piersici si visine  6. Smoothie Antioxidant, 7.Smoothie cu castravete si kiwi, 8. Smoothie cu zmeura, strugure si ciocolata , 9. Smoothie cu dovleac copt. Daca sunteti interesati sa il achizitionati si voi o puteti face accesand link-ul acesta .

Sper ca veti incerca aceasta reteta simpla si delicioasa si imi veti trimite o poza. O voi publica cu drag. Acum va las sa vedeti de ce aveti nevoie si metoda de preparare pentru sosul pesto de patrunjel cu alune de padure.

INGREDIENTE:

2 legaturi de patrunjel

30 g parmezan ras fin

30 g alune de padure

1 catel de usturoi

70 ml ulei

20-30 ml suc lamaie

20 ml apa rece

1/4 lingurita coaja rasa de lamaie

sare

piper proaspat macinat

PREPARARE:

Pregatim ingredientele si un blender la indemana.

Punem patrunjelul, usturoiul, coaja rasa de lamaie si alunele de padure in vasul blenderului. Asezonam cu sare si piper, apoi turnam sucul de lamaie.

Adaugam apa rece si uleiul de masline, iar la final parmezanul ras fin sau feliute.

Pornim blenderul si il lasam sa mixeze. Oprim dupa 30 secunde, indepartam continutul de pe peretii vasului si continuam sa mixam.

Putem repeta operatiunea pana obtinem o consistenta fina si omogena. Daca raman cateva bucatele foarte mici de alune de padure nemixate obtinem o textura mai rustica, iar mie chiar mi-a placut asa. Daca nu dorim o astfel de textura, continuam sa mixam pana ajungem la cea mai fina consistenta.

Pesto din patrunjel cu alune de padure este gata si poate fi folosit intr-o portie de paste, dar acesta a sfarsit pe un cartof copt.

As spune ca a fost rasfatul suprem dupa mancarea grea de sarbatori.

Sper sa va placa si sa il incercati si voi.

Daca il pregatiti nu uitati sa imi trimiteti pozele. Le voi publica cu drag.

Va astept pe grupul GATESC CU PRIETENII, unde puteti posta si retetele voastre

Va astept si pe canalul de You Tube cu retete simple si delicioase.

Ciorba de conopida ardeleneasca cu smantana si galuste de faina, fara carne, acrita cu suc de lamaie, este una din ciorbele cu legume cele mai simple si mai usor de pregatit.

Este plina sa savoare, culoare, cu texturi ce ne vor face sa o iubim.

Am pus in aceasta ciorba morcov, telina si ardei gras de trei culori. Toate acestea aduc nu doar un gust bun dar si culori frumoase, ceea ce face ca atunci cand in lingura avem toate aceste culori sa ne creasca apetitul.

Din fericire la noi in familie toata lumea mananca conopida. Nu este neaparat leguma preferata, dar cu siguranta ne bucuram de prezenta ei in farfurie.

Dealtfel am pregatit de-a lungul timpului mai multe retete de ciorba sau supe cu conopida, am folosit conopida in retete delicioase de gratin, in aperitive sau salate, dar si mancare cu pui sau muraturi. Pe toate le gasiti in acest link.

Reteta soacrei mele de supa ardeleneasca de conopida are ingrediente mai putine si este imbogatita de prezenta orezului.

Eu iubesc aceasta reteta, cu multe legume si galuste de faina.

Daca va place conopida sigur o sa va placa si voua reteta mea.

Cred ca sugestia mea vine la fix dupa perioada sarbatorilor, cand am consumat foarte multa carne.

Mi-am propus o mica pauza de la consumul de carne, nu pentru ca as fi exagerat cu consumul ei in ultima perioada, dar cumva simt ca am nevoie de acest lucru. Nu am exclus-o total caci le-am pregatit alor mei o delicioasa tocanita din care am gustat macar pentru a sti ca a iesit ceea ce trebuia sa le pun in farfurie.

Conopida consumata in mod regulat ne va ajuta sa ramanem mai sanatosi, aceasta ajutand organismul in lupta impotriva bolilor de inima, dar ajuta si eliminarea toxinelor din organism.

Pe langa multe alte beneficii aduse sanatatii  conopida protejeaza si sistemul digestiv fiind o sursa buna de fibre.

In concluzie, ciorba aceasta cu conopida, galuste de faina si smantana vine la fix cu ideea mea de a face o mica pauza de la mancarurile grele.

Iata de ce aveti nevoie si modul de preparare pentru ciorba de conopida cu smantana si galuste de faina.

INGREDIENTE:

1 conopida medie (max 1 kg)

1 morcov maricel

cate 1 felie maricica din ardei gras de trei culori: verde, rosu si galben

1 felie telina de grosimea a 2 degete

1 ceapa medie

40 ml ulei

1.2 l apa calda/fierbinte

sucul de la 1 lamaie

2-3 crengute leustean tocate (sau 2 lingurite leustean uscat)

300 ml smantana pentru gatit

sare

1/2 lingurita boabe piper

Pentru galuste de faina:

1 ou mediu

1 varf cutit sare

10 ml apa minerala

4-5 lingurite faina

PREPARARE:

Punem pe foc o oala cu apa incare vom fierbe galustele. Pana ajunge la punctul de fierbere ne ocupam de ciorba de conopida. Pentru inceput tocam legumele in cubulete, iar ceapa foarte marunt. Calim ceapa in uleiul incins pana devine sticloasa, apoi adaugam legumele tocate.

Le calim impreuna in jur de 4-5 minute, la foc mic, apoi adaugam 1.2 l apa calda. Lasam legumele sa fiarba aproximativ 15 minute, apoi adaugam sare, piper si conopida desfacuta in buchetele ce au fost bine spalate sub jet de apa.

Lasam totul sa fiarba inca 10 minute. In acest timp pregatim galustele de faina.

Punem un ou intr-un bol si il batem cu un varf de cutit de sare. Adaugam 10 ml apa minerala, amestecam, apoi incoporam faina, adaugand treptat cele 4-5 lingurite de faina. Trebuie sa obtinem o consistenta groasa, ca o budinca, dar nu foarte tare.

In reteta video se va vedea exact consistenta pe care trebuie sa o aiba galustele de faina.

Adaugam sare in apa fierbinte, ce tocmai daduse in clocot, apoi luam din aluat putin, cat sta intre 2 lingurite si  il punem in oala la fiert. Lasam galustele sa fiarba in jur de 5 minute, apoi le scoatem cu o paleta cu gauri. Daca ies foarte mari le putem taia cu un cutit.

Punem in ciorba leusteanul, sucul de lamaie si galustele. Lasam pe foc inca 2 minute, apoi oprim focul si adaugam smantana pentru gatit.

Pentru a vedea in detaliu cum am pregatit ciorba va invit sa urmariti filmul si sper ca o sa va abonati la canalul de you tube pentru a fi la curent si cu alte noutati.

Tocanita de vita  Ropa Vieja  este considerata mancarea traditionala a cubanezilor, una din cele mai iubite mancaruri din Cuba. Texturi si arome perfecte si-au dat intalnire intr-o mancare savuroasa ce se pregateste usor, iar timpul petrecut pentru a gati aceasta tocanita este rasplatit la final cu un preparat extraordinar de gustos.

Nu am ajuns inca in Cuba, dar am vazut poze frumoase la prietenii sau finii mei si toti au avut doar cuvinte de lauda la adresa mancarii din aceasta tara. Cuba este tara in care ai parte de mult soare, plaje, muzica buna,  trabucuri si bautura buna. Dealtfel sunt celebre o multimer de cocktailuri cubaneze:  cuba libre, mojito sau pina colada.

Curiozitatea m-a impins si am cautat cateva retete cu specific cubanez pentru o cina in stil cubanez. Asa am ajuns la aceasta tocanita de vita, iar sursa de inspiratie mi-a fost acest link, desi la o simpla cautare pe google se gasesc foarte multe retete pentru Ropa Vieja. Denumirea acestei tocanite inseamna “haine vechi” si a fost inspirata de multitudinea culorilor si aspectul acestora in preparatul final.

Am respectat etapele de lucru si va spun ca s-a lins tot din farfurie. La propriu!

Pentru o tocanita ca la carte ar trebui sa folosim de la vita o  bucata de fleica, insa eu aveam o bucata generoasa de muschi in congelator, asa ca l-am pus la treaba si nu am gresit. Rezultatul a fost fantastic!

Langa carnea de vita avem o multime de legume: rosii, ardei gras in trei culori, ardei gras copt, morcov, telina, masline verzi si capere.

Va imaginati toate aceste culori in oala? Acum puneti imaginatia la treaba si combinati gustul legumelor caramelizate si o carne frageda gatita lent. Nu-i  asa ca suna bine?

Condimentele au si ele un rol foarte important in gustul mancarii. Ma bucura faptul ca am facut o mica obsesie din a cumpara aproape toate felurile de ingrediente, mai ales cand ajung cand prin pietele mari, cum ar fi bazarul de mirodenii din Istanbul, dar si piata centrala din Budapesta, de unde mi-am achizitionat cea mai buna paprika afumata pe care am folosit-o in tocanita de vita cubaneza “Ropa Vieja”.

Am pregatit si in trecut retete de tocanita cu vita:  tocanita de vita in bere neagra, tocanita de vitel – reteta mamei mele sau gulas cu vodca.

In zilele friguroase de iarna o tocanita poate fi cea mai buna solutie pentru o mancare calda, plina de savoare.

Cred ca in toate bucatariile lumii exista un fel de tocanita. Ma bucur foarte tare pentru faptul ca am descoprit tocanita cubaneza Ropa Vieja.

Sosul este ingrosat doar din legume si rosii, nu are faina, ceea ce este o mare calitate.

Daca se inatmpla sa folosim prea mult ulei, atunci nu-I bai. La final luam cu o lingura excesul si il aruncam. Fara regrete!

Aceasta tocanita este si mai buna a doua zi. In acest timp aromele s-au combinat perfect, iar carnea parca le-a imbratisat si mai mult.

Iata de ce aveti nevoie si modul de preparare pentru tocanita de vita cubaneza Ropa Vieja:

INGREDIENTE:

1 kg carne de vita – fleica

ulei pentru prajit

1 ardei gras rosu

1 ardei gras galben

1 ardei gras rosu

1 ardei gras copt

1 morcov maricel

1 ceapa mare

4 catei usturoi pisati

100 ml vin alb sec

250 ml supa vita/pui

2 lingurite capere

4 linguri felii de masline verzi fara samburi

1 lingura bulion

400 g cuburi de rosii

2 frunze dafin

sare

piper

1 lingura oregano uscat

1/2 lingurita boia dulce

1/2 lingurita boia afumata

1/2 lingurita pudra de chimion

PREPARARE:

Potrivim bucata de carne in oala de fonta (in lipsa unei astfel de oale putem pregati tocanita intr-o oala cu fund dublu).

Daca este prea mare si prea groasa, o taiem astfel incat sa se gateasca usor. Prajim carnea pe toate partile la foc mic, cu capac.

Cand este prajita o scoatem pe o farfurie si continuam sa gatim in acelasi vas si acelasi ulei. Daca este prea mult scoatem in acest moment din el, sau la final, cand este mancarea gata.

Taiem ardeii in felii, apoi morcovii in felii groase sau in 4 fasii.

Taiem ceapa julien, apoi punem toate legumele la calit in oala in care am prajit carnea. Toate resturile ramase pe fundul cratiteti vor contribui la gustul bun final. Cand am vazut culorile acestea frumoase in oala am simt ca ma indragostesc de aceasta tocanita.

Calim legumele cat mai bine, apoi adaugam condimentele, usturoiul pisat, adaugam supa si vinul. Acum este momentul in care putem desprinde toate resturile carnii de fundul si peretii vasului. Lasam sa fiarba cateva minute.

Punem bulionul si rosiile, frunzele de dafin si continuam sa fierbem inca 5 minute. Punem carnea inapoi in oala si lasam la foc mic, cu capac in jur de 2-3 ore. Au fost 2 ore si 45 minute, timp in care am mai amestecat in oala din cand in cand. Dupa acest interval carnea se desprinde in fasii.

Eu am taiat carnea pentru ca am facut o obsesie pentru cutitul primit de sarbatori de la Kuttstore.ro, dar o puteti desface cu doua furculite foarte simplu, carnea este foarte, foarte frageda.

Punem carnea inapoi in oala cu maslinele si caperele si mai fierbem inca 15-20 minute. Oprim focul, adaugam patrunjelul si tocanita de vita cubaneza Ropa Vieja este gata.

O mancam imediat, dar este la fel de buna, ba chiar mai buna, a doua zi.

Va astept pe grupul GATESC CU PRIETENII, unde puteti posta si retetele voastre

Daca va abonati la canalul de You Tube puteti fi la curent cu noutatile. Voi posta curand un desert simplu, rapid si delicios.

Dar, pentru ca azi avem o reteta cu carne va las link-ul unei tocanite de pui pregatite la slow cooker, poate va inspira.

In aceasta postare veti gasi retete cu avocado gustoase si foarte usor de pregatit: de la retete de paste, sosuri, creme folosite la micul dejun sau pentru diverse aperitive, pana la smoothie si chiar deserturi.

Avocado este preferat de nutritionisti si recomandat pentru faptul ca este bogat in proteine, grasimi sanatoase, minerale si vitamine.

Avocado se consuma in general in stare naturala, nepraparata termic, in salate, sosuri, sandwich-uri, dar poate fi si preparat la gratar sau la cuptor.

TAGLIATELLE CU SOS DE AVOCADO SI SPANAC

QUINOA IN STIL MEXICAN

BURGER DE SOMON

PUI FAJITAS

SOMON PANE LA CUPTOR CU SOS AVOCADO

CREMA DE TON CU AVOCADO

SANDWICH WRAP CU TON SI AVOCADO

QUESADILLA CU AVOCADO, JALAPENO SI ROSII

SANDWICH CU AVOCADO SI OU POSAT

VOL-AU-VENT CU CREMA DE AVOCADO

OUA UMPLUTE GUACAMOLE

RULOURI CU GUACAMOLE

SALATA GUACAMOLE

SALSA CU PORUMB SI AVOCADO

SALATA DE OUA CU AVOCADO

SALATA CU NAUT SI BULGUR

SALATA DE NAUT CU AVOCADO LA BORCAN

SALATA DE ROSII CU AVOCADO

SALATA DE SOMON CU AVOCADO

SANDVIS CU CREMA DE AVOCADO SI TON

CREMA DE AVOCADO

HUMMUS CU AVOCADO

SMOOTHIE VERDE CU MENTA SI VANILIE

SMOOTHIE VERDE CU CANTALOUPE

SMOOTHIE CU BANANE, MANGO, AVOCADO SI SPANAC

INGHETATA DIN AVOCADO CU FISTIC

DOUA RETETE DELICIOASE CU AVOCADO

Biscuitii cu unt, delicii perfecte pentru orice sarbatori sau simplul rasfat al celor dragi, sunt acel desert foarte usor de pregatit.

Ii putem pregati si aranja in functie de inspiratia momentului. Daca ne ajuta si copiii la decuparea acestora, atunci avem parte de o dubla bucurie: timpul petrecut impreuna si deliciile de la final de care nu ne vom satura prea repede.

Singura problema ar fi timpul mare de asteptare al aluatului in frigider, dar putem profita de acest aspect pentru a termina alte lucruri ce nu sufera amanare. In cazul meu a fost un drum la supermarket pentru a cumpara drojdie, mozzarella si sunca. Aveam musafiri la cina si le promisesem o pizza mare cu de toate.

Daca avem incepatori printre noi in ale bucataritului, ei bine cu reteta aceasta nimeni nu va da gres. Nu este nimic complicat, ba as spune ca este cea mai usoara reteta de biscuiti.

Chiar daca nu avem rabdare sa mixam pana se topeste zaharul biscuitii tot vor iesi.

Un amanunt important: nu avem nevoie de praf de copt pentru a face acesti biscuiti cu unt.

Aluatul poate fi framantat la mixer (blender/robot), avand in vedere ca avem un aluat pe baza de unt ce se va incalzi daca il framantam cu mainile. Daca tinem neaparat sa ne folosim de maini, atunci exista sanse mari sa punem mai multa faina (untul se va incalzi prea mult), iar biscuitii nu vor mai fi la fel de fragezi.

Trebuie sa tinem cont de grosimea aluatului. In functie de aceasta timpul de coacere poate scadea sau poate creste. La transa a doua este posibil sa se coaca chiar mai repede cu un minut. In functie de tipul cuptoarelor, de puterea fiecarui model, timpii pot fi foarte putin  modificati.

Cand scoatem biscuitii din cuptor vor fi putin moi in mijloc, dar in cateva minute se racesc si se intaresc.

In colectia mea de retete de biscuiti sunt cateva zeci de sugestii si sper din suflet sa fie inspiratie pentru mamici, caci biscuitii in trei culori au preferatii fetitelor la petreceri, in timp ce baietii i-au preferat pe cei cu trei feluri de ciocolata. Desigur, cei mici se vor bucura si de biscuitii in forma de animale sau cu bomboane, dar am si pentru parinti cateva propuneri delicioase.

Acestea fiind spuse va invit sa vedeti de ce ingrediente aveti nevoie si modul de preparare pentru biscuitii cu unt si inima de ciocolata.

Biscuitii i-am postat in teasing pe contul de Instagram si au avut succes. Va invit sa ma urmariti si aici:

INGREDIENTE:

(Pentru 16 biscuiti tip sandwich)

250 g faina

1 varf cutit sare

100 g zahar

120 g unt moale

1 ou

1/4 lingurita coaja rasa de lamaie sau portocale

Pentru umplutura: 

100 g ciocolata cu lapte

40 ml smantana pentru frisca

20 g unt

PREPAPARE:

Punem intr-un bol untul la temperatura camerei (dar trebuie sa avem grija sa nu fie prea moale) si zaharul. Le mixam pana cand obtinem o spuma si zaharul incepe sa se topeasca. Adaugam un ou si amestecam bine.

Incorporam faina, pudra din coaja de portocala sau lamaie si incepem sa framantam aluatul pana se omogenizeaza si devine neted.

Il ambalam in folie alimentara si il lasam la frigider pentru ora, apoi il intindem astfel inat sa aiba o grosime de aproximativ 3 mm. Decupam cercuri in numar par. Jumatate dintre acestea vor la randul lor decupate in mijloc cu o forma de inima (sau orice alta forma va place).

Vom strange resturile de aluat ramase, le framantam si le intindem iar pana terminam de decupat, obtinand in final 32 de biscuiti (16 intregi si 16 cu mijloc de inima). Am pastrat si 4 sau 5 inimi.

Coacem biscuitii in cuptorul preincalzit la 180° C pana cand devin usor aurii pe fund (in jur de 10 minute in cuptorul electric cu convectie), apoi ii lasam sa se raceasca pe un gratar drept (se vor intari la cateva minute dupa ce au fost scosi din cuptor, asa ca exista riscul sa se indoaie sau sa se rupa).

Pregatim umplura: punem ciocolata intr-un vas si o topim la bain-marie. O luam de pe foc, adaugam smantana pentru frisca si mixam, apoi incorporam untul, continuand sa mixam pana se omogenizeaza compozitia.

Punem crema de ciocolata pe un disc intreg fara sa ajungem pana in margine. In momentul in care aranjam peste crema biscuitele cu inima, apasand usor pentru a-l lipi, crema se va duce spre margini. Daca avem crema pana la margine aceasta va curge si biscuitii nu vor fi estetici.

Daca vrem biscuiti pudrati cu zahar atunci biscuitii superiori vor fi tapetati cu zahar inainte sa fie pusi peste crema.

Explicatiile fiind date, sper ca v-am convins sa incercati acesti biscuiti cu inima de ciocolata.

Si m-as bucura sa imi trimiteti poze. Le voi publica cu drag.

Va astept pe grupul GATESC CU PRIETENII, unde puteti posta si retetele voastre.

Va astept si canalul de You Tube cu retete simple si delicioase.

Cilibir – oua posate turcesti in iaurt – este o reteta traditionala din bucataria turceasca, rapida si foarte gustoasa. Se pare ca sultanii otomani obisnuiau sa manance aceste oua inca din secolul al XV-lea.

Putem pregati oua pentru micul dejun in  zeci de feluri. Am vazut zilele in social media oua pregatite in sos de rosii de prea multe ori si o singura postare cu oua in sosul acesta de iaurt.

Mi-am spus ca lumea nu prea stie ce este cilbir, nu stiu cat de usor se pregateste si mai ales cat de gustoase sunt ouale posate scufundate intr-un iaurt gros, aromat cu usturoi la al carui gust contribuie din plin un “sos” de unt clarificat usor picant, frumos colorat.

Untul clarificat se obtine prin separarea partilor solide si lichide ale acestuia in urma fierberii si eliminarii masei proteice a laptelui.

Reteta originala cere un anumit tip de ardei iute (fulgi de ardei), dar in lipsa lui putem folosi boia picanta. In reteta de mai jos am folosit fulgi de ardei picante si boia dulce de ardei.

Iaurtul este frecat pentru inceput cu putina sare, apoi este aromat cu usturoi. Treaba se oate face simplu, adaugand usturoiul pisat sau se foloste usturoiul pisat si frecat in prealabil cu sare si putin ulei, ca pentru maioneza. In perioadele calde incepem prin a pregati iaurtul, ce va astepta in frigider pana la momentul in care va fi folosit.

Prezentarea mi se pare spectaculoasa, iar gustul este irezistibil. Pana la urma putina varietate nu strica nimanui. Putem inlocui retetele clasice de omlete, oua ochiuri, oua simple posate aranjate pe un sandwich cu avocado sau  ciuperci cu aceasta sugestie pentru a incepe ziua delicios, dar cred ca merge la fel de bine si pe post de cina usoara, cand abia astepti sa te arunci in fotoliu dupa o zi prea lunga la birou.

Pentru a face oua posate trebuie sa folosim oua proaspete.

Nu trebuie sa ne temem de prezenta otetului in apa, caci aciditatea acestuia va impiedica separarea albusului de galbenus. Pentru a face oua posate frumoase trebuie sa nu avem apa clocotind cand punem oul in apa. Lasam oul in apa pana in momentul in care albusul este facut, dar galbenusul este inca moale. Le putem face frumoase daca crapam coaja oului ca si cand l-am sparge (dar nu pana la capat), apoi punem oul intr-o lingura ce va fi scufundata 5-8 secunde in apa fierbinte, apoi spargem complet oul si ii dam drumul in apa fierbine (ce clocotea inainte de a incepe posarea).

Langa ouale acestea ar fi mers mai bine o lipie, dar in lipsa merge si paine prajita.

Desi abia le-am mancat, va spun sincer ca as mai vrea o portie.

O alta reteta de oua turcesti ce a placut foarte mult celor care imi urmaresc blogul este omleta Menemen – o omleta cu legume foarte gustoasa.

Ma gandesc ca v-am facut pofta si eu chef de vorba. Mai bine va las mai jos ingredientele si modul de preparare prezentat pas cu pas.

INGREDIENTE:

(Pentru 2 persoane)

Pentru oua posate:

2 oua

1 l apa

1 lingura sare

40 ml otet

Pentru sos:

30 g unt

1 lingura ulei masline

1/4 lingurita fulgi de ardei iute

1/2 lingurita boia dulce de ardei

Mai avem nevoie de:

300 g iaurt gros (grecesc)

sare de mare

1 catel mare usturoi pisat

piper

frunze de menta/ patrunjel verde

PREPARARE:

Pentru a pregati sosul topim untul si il lasam sa fiarba. Luam spuma formata.

Cand s-a separat partea lichida de cea solida adaugam fulgii de ardei iute, boia dulce, o lingura ulei masline si mai lasam pe foc 30 secunde. Lasam sosul intr-un loc caldut.

Punem iartul intr-un bol. Asezonam cu sare si amestecam, apoi adaugam usturoiul si amestecam bine pana se omogenizeaza. Punem iaurtul intr-un bol sau pe farfurie si il pastram in frigider pana in momentul in care avem nevoie sa il folosim.

Punem apa cu sare la fiert. Adaugam otetul. Cand apa da in clocot dam focul foarte mic. Spargem oul in apa si il lasam sa se faca in asa fel incat sa fie gatit albusul, iar galbenusul sa ramana moale.

Pentru oua frumoase

Aranjam ouale peste iaurt si turnam sosul cald peste acestea. Putem presara putina menta tocata sau patrunjel verde.

Mancam imediat.

Nu-i asa ca arata bine? Abia astept sa imi spuneti cum vi se pare gustul.

Iata si ouale pe care le-am pregatit in varianta video. Va invit sa va abonati la canalul de You Tube pentru a fi la curent cu toate noutatile postate aici.

Ma gasiti si pe Instagram. Daca va place ce postez aici sper ca o sa ma urmariti.

Chec rapid cu banane si nuca este simplitatea absoluta ridicata la rang de rasfat pentru cei dragi atunci cand vrei sa pregatesti ceva rapid, bun, cu ce ai la indemana prin casa. Si fix asta a fost povestea acestui chec.

Eram dupa un week-end in care am gatit multe bunanati pentru musafiri, asa ca  am folosit ultimile 2 banane (una pentru poza), ultimile 3 oua, un rest de iaurt, caci restul a fost pus intr-un sos, iar alte ingrediente necesare (faina, nuca, ulei) le am in permanenta in casa.

Experienta aceasta ar fi fost pacat sa nu o impart si cu voi pentru ca a iesit un chec pe cinste. Pufos, aromat, delicat, exact ce aveam nevoie langa o ceasca de cafea si o carte buna.

Si, pentru ca tuturor ni se intampla sa ramanem uneori cu prea putine oua in casa am realizat la un moment doua postari: “ce putem pregati cu 2 oua?” si “Ce putem face cu 3 oua?”  Sper sa va fie de folos, caci veti gasi acolo retete de mancare, dar si deserturi. Ar trebui sa revin asupra articolelor sa le aduc la zi.

Checul rapid cu banane nu rapeste mai mult de 10 minute pentru pregatire si 30-35 minute de coacere intr-un cuptor electric, pe ventilatie. Timpul de coacere depinde de tipul cuptorului si puterea acestuia. Eu si prietena mea, vecina de casa, avem aceeasi marca de cuptor electric, pe ventilatie, cumparate in acelasi timp, dar difera tipurile de programe si functiile. Ei bine, timpii de coacere difera si ei. Din acest motiv insist asupra faptului ca timpul de coacere depinde de puterea cuptorului.

Revenind la checul cu banane am sa va spun ca este un desert delicios ce merge de minune in pauza de cafea, dar si in pachetelul de scoala. In zilele friguroase si gri, cele mai frumoase momente le avem cand ne apucam sa coacem ceva bun. Bananele sunt dulci si isi aduc aportul de zahar, dar si o aroma speciala, unica. Iubitorii acestui fruct vor iubi si checul meu.

Asa cum scriam la inceput, din dorinta de a nu lasa alimentele sa se strice, sa le arunc la gunoi, am pregatit un desert rapid si usor. Combinatia bananelor cu nuca este irezistila si am mai folosit-o si in alte retete.

Mai multe retete de chec (peste 70) gasiti in acest link: retete dulci simple si rapide (cu unt sau ulei, cu fructe sau ciocolata, nuci, cu iaurt sau lapte), dar si retete de chec sarate (gen painici rapide), cu diverse combinatii deliciose de chrorizzo, radei, masline, feta, rosii uscate, menta, ciuperci, sunca, etc.

Nu va mai retin atentia si va las sa vedeti de ce aveti nevoie pentru a pregati reteta de chec rapid cu banane, iar pentru modul de preparare va invit sa urmariti video. Sper ca o sa va abonati la canalul de You Tube pentru a fi la curent cu toate noutatile.

Daca doriti ma puteti urmari si pe Instagram.

INGREDIENTE:

1 banana mare (300g fara coaja) – sau 2 banane mai mici

180 g zahar tos

3 oua intregi

1 praf de sare

150 g faina

20 g amidon

25 g pudra neagra de cacao

1/2 lingurita pudra de scortisoara

50 g nuca macinata

5 g praf de copt

80 ml ulei

50 g iaurt grecesc

PREPARARE:

Va propun sa urmariti modul de preparare in varianta video si va astept sa va abonati la canalul de You Tube pentru a fi la curent cu noutatile.

Am facut si cateva print screen-uri din filmare pentru explicatii pas cu pas:

Intr-un bol cernem faina, amidonul, praful de cacao si praful de copt. In alt bol mixam 3 oua intregi cu un varf cutit de sare, apoi adaugam zaharul si mixam pana cand compozitia isi tripleaza volumul si se topeste zaharul.

Curatam o banana mare de coaja si o zdrobim cu o furculita. o punem peste oua, amestecam usor, apoi incorporam faina cu cacao.

Adaugam scortisoara, uleiul si iaurtul si amestecam usor.

Ultimul ingredient adaugat este nuca macinata. Amestecam pana se omogenizeaza compozitia, apoi turnam aluatul in tava tapetata cu hartie de copt.

Coacem checul in cuptorul preincalzit la 180°C 30-40 minute sau pana trece testul cu scobitoarea.

Simplu, rapid si delicios.

Spor la prajiturit!

Daca vrem sa stam cat mai putin timp in bucatarie alegem in general retete de paste. Sunt gustoase, usor si rapid de pregatit. Chiar si acestea, ce urmeaza a fi gatite la cuptor se fac intr-un timp foarte scurt.

Paste carbonara la cuptor – o varianta reinterpretata a retetei clasice de paste carbonara: paste carbonara gratinate.

Pastele Carbonara sunt poate cele mai iubite dintre retetele de paste. Fie ca reteta este pregatita in varianta clasica in care avem doar paste, pancetta, oua si parmezan , fie ca folosim diverse alte ingrediente adaugate, retete intalnite chiar si pe site-uri celebre din Italia, pastele carbonara raman in topul preferintelor celor mai multi dintre noi.

Desi pare un lucru banal sa fierbem niste paste, trebuie sa tinem cont de cateva reguli importante:

•  1.Folosim o oala incapatoare pentru fierberea pastelor (ideal ar fi cantitatea de paste x 2l). La 100 g paste folosim 1 l de apa.
•  2.Punem sare in apa in care fierb. Recomandarea este de 1 lingurita / 1 l de apa
•  3.Punem pastele la fiert doar cand apa clocoteste
•  4.Nu punem ulei in apa in care fierb – sosul nu se va mai lipi de paste (acest lucru l-am aflat destul de tarziu, multi ani le-am gatit gresit). Acest lucru se face doar am manca macaroane cu branza sau cu nuca, dar nici macar atunci nu este nevoie.
•  5.Nu clatim pastele dupa fierbere
•  6.Putem folosi apa in care au fiert pentru sos.

Scriind pasii de mai sus ma simteam ca pe vremuri, la birou, cand trebuia sa schitez pentru seful meu in cativa pasi proiectele la care lucram. Din vremurile acelea nebune, in carea jungeam acasa epuizata dar fericita pentru ca imi placea foarte mult ce lucram, am ramas cu dragostea pentru retetele rapide si gustoase, iar pastele erau in topul preferintelor mele. Cand ajungeam in supermarket la sfarsit de saptamana aruncam in cos 2-3 cutii de spaghetti. Desi timpul meu liber era limitat nu imi cumparam niciodata sos gata pregatit. Dealtfel, am o multime de retete cu paste care se pregatesc foarte rapid, cu doar cateva ingrediente: paste milaneze, paste Napoli – cu sos de rosii, paste cu sos marinara, penne 4 formaggi, penne alla vodka,pasta verdure si multe altele (pentru mai multa inspiratie aruncati un ochi in categoria paste si orez).

Revenind la pastele carbonara la cuptor este important sa ne organizam bine, astfel incat in 25-30 minute sa putem pune pe masa mancarea. Punem la fiert pastele, apoi pregatim sosul si ingredientele necesare retetei.

Avand in vedere ca reteta nu este cea clasica, ne abatem de la reteta oroginala prin simplu fapt ca pregatim pastele la cuptor, ei bine ne permitem luxul sa folosim smantana si… ceapa. Nu strambati din nas, pana nu incercati.

Nu este reteta autentica din simplu motiv ca au fost gatite la cuptor. Este o reinterpretare a retetei, iar cei care o vor incerca vor aprecia cremozitatea si gustul pastelor carbonara gratinate.

Parol ca reteta aceasta este super buna, asa ca va las sa vedeti de aveti nevoie si modul de preparare pentru paste carbonara la cuptor.

INGREDIENTE:

(pentru un vas 18*32cm)

400 g paste

2 linguri ulei

1 ceapa medie

200 g pancetta / bacon

100 g pecorino sau parmezan ras fin

400 ml smantana pentru gatit

2 oua

sare

piper proaspat macinat

Pentru tapetarea vasului:

20 g unt

2-3 linguri pesmet

PREPARARE:

Punem pastele la fiert in apa cu sare in momentul in care aceasta clocoteste. Pentru 100 g paste  folosim 1 l de apa si 1 lingurita sare. Le vom fierbe conform instructiunilor de pe pachet, nici macar un minut in plus. Ba, as spune ca in cazul de fata le fierbem cu un minut mai putin.

Cat se fierb pastele incepem pregatirea sosului.

Calim putin ceapa, apoi adaugam pancetta(sau bacon) si le calim impreuna.

Turnam 250 ml din smantana de gatit peste aceasta si mai lasam pe foc 1 minut. Intr-un bol spargem ouale si le amestecam cu restul de smantana, sare si piper proaspat macinat.

Punem peste oua parmezanul si amestecam. Pastele fierte vor fi scurse.

Le punem inapoi in oala si turnam peste ele smantana cu pancetta. Gatim timp de 2 minute, apoi luam de pe foc si turnam compozitia de oua cu parmezan. Amestecam pana la omogenizare si gustam pentru a vedea daca mai avem nevoie sare sau piper.

Tapetam o tava rezistenta la coacere cu unt si pesmet. Turnam pastele in ea si introducem tava in cuptorul preincalzit la 180°C timp de 15 minute. Lasam tava cu paste carbonara sa se coaca 15-20 minute.

Nu avem nevoie de un timp mare de coacere pentru ca pastele sunt fierte, iar pancetta/kaizerul gatite. Avem nevoie de timp doar pentru ca sosul sa prinda consistenta, iar parmezanul din sos sa se topeasca.

Mancam imediat!

Putem sa presaram un surplus de parmezan si frunze de busuioc.

Va invit sa ma urmariti si pe contul de Instagram, sper ca ma veti urmari pentru a vedea ce retete postez si aici. 

Imi place sa postez pozele retetelor in avans pe Instagram.

Va astept cu retete video pe You Tube. retele simple, usor de pregatit veti gasi aici. Sper ca veti deveni abonati ai canalului meu. 

Tort sarat de clatite – o reteta perfecta pe post de gustare, dar poate fi folosita si ca aperitiv la o masa cu prietenii sau poate inlocui cina.

Cum pregatim clatitele simple sau sarate? Diferenta intre cele simple si cele sare o constutuie doar prezenta piperului si a unor verdeturi. Un praf de sare folosim si in clatitele ce vor fi umplute cu dulceata sau ciocolata, fructe si creme si creme dulci. Nu folosim zahar in alutul de clatite. Va las mai jos etapele prezentate pas cu pas.

Colectia mea de clatite sarate o aveti aici: clatite cu sunca si braz, clatite cu ciuperci, cu somon, spanac si multe altele.

Primul gand al nostru legat de clatite este in varianta dulce. Dar, retetele sarate sunt preferatele mele de cativa ani. Avand in vedere ca aluatul prezentat mai jos este unul de clatite simple, la care adaugam piper si patrunjel, in lipsa acestora avem clatite simple ce pot fi unse cu orice tip de dulceata sau Nutella.

Incercam sa pregatim clatite fine, fragede, subtiri si gustoase, bazandu-ne pe un aluat in care punem oua, lapte, faina si sare. In general avem aceste ingrediente in casa, asa ca ne putem rasfata oricand avem chef de o clatita.

Sigur, partea cu coptul acestora necesita putina indemanare si rabdare in momentul in care turnam aluatul in tigaia unsa cu foarte putin ulei, dar suficient cat sa fie unsa uniform.. Trebuie sa rasucim in mana tigaia in asa fel incat aluatul sa acopere cat mai uniform fundul tigaii si trebuie sa avem grija sa nu punem nici prea mult, dar nici prea putin aluat, astfel incat sa nu stam sa peticim clatitele. Dupa 1-2 clatite, chiar si un incepator va intelege tehnica.

Nu trebuie neaparat sa le aruncam in aer cand le intoarcem de pe o parte pe alta pentru a le rumeni uniform. Le putem intoarce usor folosind o paleta, un cutit sau o spatula.

Pe masura ce prajim clatitele le scoatem pe o farfurie, punand una peste alta. Nu-i asa ca in care ne uitam la teancul acela de clatite rumenite suntem nerabdtatori sa le umplem?

Cu variantele dulci este floare la ureche, insa variantele sarate sunt o provocare gustoasa si delicioasa.

Iar eu am reusit sa pregatesc un tort sarat de clatite in care am pus ingrediente pe gustul multora dintre noi, ce merg combinate foarte bine.

Tort de clatite in varianta dulce am pregatit cu fructe de padure si bezele, cusma lui Guguta sau unul cu ciocolata si nuci caramelizate .

Acum va las sa vedeti de ce aveti nevoie si modul de pregatire pentru un tort sarat de clatite.

INGREDIENTE:

Pentru 10 clatite:

2 oua

450 ml lapte

220 g faina

sare

piper

1/4 legatura patrunjel – optional

ulei pentru prajit

Pentru umplutura:

400 g crema de branza Philadelphia

1 borcan conserva ciuperci

1 ceapa medie

1/2 legatura patrunjel verde

2 linguri varfuite cu maioneza de casa

2 oua (marime L) fierte de consistenta tare

4 felii mari prosciutto cotto (aprox 150 g)

180 g branza Emmentaler rasa (30 pastram pentru decor)

Pentru decor:

marar proaspat tocat marunt

sunca

ardei

branza Emmentaler rasa

PREPARARE:

Pentru inceput pregatim clatitele. Cernem faina cu sarea si putin piper intr-un castron. In alt bol mixam ouale pana devin ca o spuma, apoi adaugam laptele. Punem faina peste ouale mixate cu lapte si amestecam pana se omogenizeaza compozitia.

Trebuie sa obtinem un aluat cu consistenta unei smantani subtire. Tocam patrunjelul si il adaugam compozitiei. Lasam aluatul sa se odihneasca, la temperatura camerei, pentru 20 minute.

Ungem tigaia de clatite cu foarte putin ulei, punem pe foc si cand se va incinge vom turna un polonic mare de aluat, invartind tigaia pana acoperim uniform fundul acesteia. Rumenin usor clatile pe ambele parti, apoi le scoatem din tigaie si le lasam sa se raceasca pe o farfurie.

Trecem la pregatirea umpluturilor pentru tortul sarat de clatite. Punem ouale la fiert in apa cu sare si putin otet in momentul in care apa clocoteste. Le fierbem timp 10 minute, la foc mic spre mediu, apoi le scoatem, le lasam sa raceasca si le curatam de coaja. Cand se vor raci le radem prin razatoarea mare.

Curatam o ceapa medie, o tocam marunt, apoi o calim putin (pana devine sticloasa). Adaugam ciupercile scurse si tocate si continuam sa le calim pret de 5 minute, la foc mic spre mediu. Luam de pe foc, le lasam sa se raceasca complet (cu frigul de afara acest lucru a fost foarte rapid, caci am scos tigaia pe masa din curte), apoi le asezonam cu sare, piper si adaugam maioneza si patrunjelul tocat.

Incepem asamblarea tortului sarat de clatite.

Ungem prima clatita cu un strat subtire de crema de branza. punem peste aceasta a doua clatita ce va fi unsa cu jumatate din compozitia de ciuperci cu maioneza. Acoperim cu inca o clatita ce va fi la randul ei unsa in strat foarte subtire cu crema de branza si jumatate din compozitia de branza Emmentaler rasa.

Urmatoarea clatita va fi unsa pe ambele parti cu un strat subtire de crema de branza, partea de jos asigura lipirea branzei rase de clatita, iar partea superioara va asigura lipirea prosciutto cotto de aceasta. Urmatoarea clatita va fi unsa la fel pe ambele parti cu un strat foarte subtire de crema de branza. peste aceasta vom presara ouale rase.

Din acest moment continuam asamblarea tortului sarat de clatite in acelasi mod, dar in sensul invers in care am inceput, astfel incat sa avem o simetrie in oglinda a umpluturilor.

Pastram putina crema de branza pentru a unge stratul superior si pe margini. Putem manca tortul sarat de clatite imediat, dar il putem pastra la rece cateva ore inainte de a-l taia.

Va invit sa il pregatiti si voi si sa imi spuneti daca v-a placut.

Daca va plac retetele simple si rapide va invit sa va abonati la canalul de You Tube – Diva In Bucatarie – pentru a fi la curent cu noutatile video.

Ma gasiti si pe Instagram. Daca imi veti urmari contul veti afla ce retete pregatesc in avans.

Pesmet de casa realizat din painea care sta de cateva zile in camara este cea mai buna solutie pentru a recicla painea veche.

Pesmetul este ingredientul esential in bucatarie folosit pentru a pregati diverse preparate pane, acesta fiind responsabil pentru crusta crocanta a snitelelor, dar si pentru textura exterioara a unor chiftelute, in diverse retete de gratin, dar si pentru toppingul delicios al galustelor cu prune, putisoarelor (nudli) sau al papansilor fierti.

Pentru a recicla painea veche putem pregati si niste galuste de paine sau crutoane de paine aromate.

Nu este nimic complicat in procesul de preparare si in acest mod  nu risipim mancarea. Unul din lucrurile pe care le urasc cel mai mult este sa arunc mancarea. 

Ni se intampla sa cumparam pentru week-end sau pentru sarbatori mai multa mancare decat avem nevoie. Iar painea este unul din acele alimente cumparate in exces.

Si mie mi se intampla uneori, caci nu stau sa coc paine de casa in fiecare zi.

Din acest motiv m-am gandit sa va arat cum putem sa pregatim pesmet din painea mai veche, neconsumata, inainte de a prinde mucegai sau de a se intari ca piatra. Folosim paine care este inca in teremen de garantie. Nu mai veche de 3 zile.

Pentru a transforma painea in pesmet incepem prin a usca painea. Avem 2 variante: fie o usucam la temperatura camerei in timp, fie o usucam in cuptor. A doua varianta mi se pare cea mai buna si mai sigura si nu ne rapeste mai mult de 10-12 minute.

Painea prajita si racita va fi apoi pisata.

Cand eram mica am vazut- adesea pe mama mea cum dadea painea prajita in cuptor prin masina de tocat apoi o transforma intr-un pesmet fin cu o rasnita de cafea. Rasnita aceea transforma si zaharul intr-o pudra cu care tapeta prajiturile.

In zilele noastre putem folosi un robot de bucatarie, un mixer sau un blender. Este minunat sa apesam pe un buton si sa observam cum in cateva secunde bucatile de paine crocante se transforma intr-o pudra fina de culoarea aurie.

Putem pregati si pesmet panko. Pesmetul Panko il vom folosi in preparate de tip japonez, dar si pentru a face pane legume, peste sau fructe de mare.

Pentru a face acest tip de pesmet folosim doar paine alba, fara coaja. Pesmetul panko nu absoarbe la fel de multa grasime precum cel obisnuit, ceea ce va contribui la o textura si mai crocanta ce se va mentine o perioada mai lunga de timp in starea aceasta.

Indiferent de tipul de pesmet pe care il pregatim, odata obtinut acesta va fi pastrat intr-un borcan cu capac, ce se inchide ermetic. Il depozitam in loc intunecat, racoros sau in camara. Dar, trebuie sa avem grija la faptul ca termenul de valabilitate nu va fi prea mare, acesta fiind de maxim 2 saptamani.

Am vazut persoane care il pastrau in frigider, dar cred ca acest lucru atrage umezeala si condens.

Acum va las sa vedeti modul de preparare al pesmetului de casa.

INGREDIENTE:

paine

PREPARARE:

Taiem paine in felii si apoi in cuburi mari. Le punem intr-o tava si le coacem in cuptorul preincalzit la 200°C timp de 10-12 minute, sau pana cand se rumenesc usor.

Scoatem painea prajita din cuptor si o lasam sa se raceasca. Mutam cuburile intr-un blender sau robot de bucatarie si mixam pana obtinem consistenta dorita.

Eu am folosit un blender profesional G21. In maxim 30 secunde painea prajita s-a transformat intr-o pudra fina pe care o voi folosi chiar maine pentru a gati snitel vienez. 

In cazul in care vreti sa achizitionati si voi un asemena blender o puteti face accesand acest link.

Sper ca postarea acesta va fi utila si nu veti mai arunca painea veche.

Cheesecake in forma de inima, cu capsuni in vin rose, este propunerea mea de desert rapid si delicios ce poate fi o dedicatia dulce pentru persoana iubita, dar si un desert cu o prezentare frumoasa, potrivit pentru orice ocazie, chiar si pentru o masa in familie.

Reteta de cheesecake cu capsuni mi s-a parut o idee buna pentru a pune in valoare un topping genial de jeleu de capsuni cu vin rose, aromat, extrem de rafinat.

Am folosit un vin rose Busuioaca de Bohotin Sigillum Moldaviae. Este un vin savuros prin prospetimea notelor florale de trandafir, busuic si izma. Pentru a fi consumat vinul trebuie racit la 10-12 grade si se poate asocia cu aperitive si deserturi.

Din acest motiv cheesecake-ul este cea mai buna optiune pentru a face un pairing cu acest vin.

Zona Moldovei este cunoscuta pentru podgoriile si vinurile sale, asa ca am ales un vin din zona in care am copilarit, zona in care s-a nascut mama mea.

Cheesecake-ul acesta este proaspat, racoritor, potrivit dupa mese bogate, este un desert cremos, foarte fin si savuros.

Jeleul de capsuni cu vin rose este vedeta acestui tort. Am folosit o combinatie de capsuni congelate cu capsuni proaspete pentru ca cele proaspete inca nu au gust. Cu greu am gasit cateva cutiute de capsuni mai coapte, dar le lipsea dulceata aceea a fructelor coapte in gradina.

Am apelat la rezerva mea de capsuni crescute in gradina si pastrate in congelator special pentru astfel de deserturi. Le-am fiert impreuna cu vinul si foarte putin zahar pana cand au dat semne ca sunt fierte, apoi le-am pasat (direct pe foc), cu un mixer vertical. Le-am lasat sa fiarba in continuare, luand spuma pana in momentul in care nu s-a mai facut deloc. In acest moment am adaugat gelatina hidratata, amestecam si luam de pe foc.

Am folosit pudra de gelatina pentru a realiza jeleul. Am tot citit ca fierberea distruge gelatina. Din fericire, la un curs de cofetarie mi s-a demonstrat ca acest lucru nu este adevarat. Important este sa hidratam corect si sa folosim putin lichid pentru acest lucru. Pentru 15 g gelatina am folosit 40 ml apa. Cand este hidratata o punem peste capsunile pasate.

Jeleul il vom pune peste crema de branza cand incepe sa se raceasca (dar nu complet, caci va ramane in oala), asadar alegem o temperatura calduta ce nu va topi branza, dar in acelasi timp trebuie sa curga si sa acopere uniform topping-ul. Pastram 3 linguri de jeleu pentru decor.

Capsunile folosite pentru decor au avut partea taiata unsa cu jeleu ( se poate incalzi daca s-a intarit intre timp – pana devine iar lichid), asigurand astfel lipirea intre ele, dar si de topping-ul de pe cheesecake.

Pentru a pune o pata de culoare pe acest cheesecake cu jeleu de capsuni am folosit cateva frunze de menta.

Blatul, asa cum se vede in poza, nu este unul banal din biscuiti. Initial acesta a fost gandul, insa imediat dupa ce am amestecat biscuitii cu unt mi-a venit ideea de a-i transforma intr-un blat copt. Si a fost cea mai buna alegere!

Dar, nu va mai retin atentia si va las sa vedeti de ce aveti nevoie si modul de preparare pentru cheesecake inima cu jeleu de caspuni in in vin rose.

INGREDIENTE:

Pentru blat:

2 oua

25 g zahar pudra

100 g biscuiti digestivi

50 g unt

30 g faina

Pentru crema de branza:

500 g ricotta

100 g zahar pudra

150 ml smantana pentru frisca+ 1 lingura zahar pudra

15 g gelatina

40 ml apa

Pentru topping – jeleu de capsuni:

100 g capsuni congelate

100 g capsuni proaspete

150 g vin rose

30 g zahar tos

15 g gelatina pudra

40 ml apa

Pentru decor:

100 g capsuni

1 crenguta frunze de menta

PREPARARE:

Pentru blat pasam intai biscuitii, apoi ii amestecam cu untul topit si racit.

Mixam ouale cu zahar, apoi incorporam biscuitii si faina. Amestecam pana se omogenizeaza compozitia.

Turnam aluatul in tava in forma de inima si il coacem pana trece testul cu scobitoarea. Avem nevoie de 10-12 minute in cuptorul preincalzit la 180°C.

Il lasam sa se raceasca. Hidratam 15 g gelatina cu 40 ml apa. Mixam ricotta cu zahar pudra. Mixam separat smantana pentru frisca, apoi o punem peste ricotta si amestecam usor cu o lingura sau o spatula.

Punem gelatina sa se dizolve la bain-marie. Cand devine lichida punem 2 linguri din crema de branza peste gelatina si lasam pe foc pana cand si aceasta devine lichida.

Turnam gelatina acum peste compozitai noastra de branza si mixam rapid, pana la omogenizare. Daca nu avem o tava cu pereti detasabili punem hartie de copt sau folie de staniol astfel incat sa putem construi pereti mai inalti daca avem nevoie (lasam marginile mai mari, pentru a ne ajuta de ele). Punem blatul in tava tapetata, apoi punem branza peste el. Nivelam frumos si trecem la etapa finala: jeleul de capsuni cu vin rose.

Hidratam 15 g de gelatina cu 40 ml apa. Punem capsunile, zaharul si vinul la fiert. Cand fructele sunt fierte le pasam cu un mixer vertical. Le lasam sa fiarba luand spuma de cate ori este nevoie.

Cand nu se mai formeaza spuma adaugam gelatina, amestecam pana cand aceasta se dizolva si luam de pe foc. Lasam sa se raceasca pana cand este inca cald, dar nu fierbinte, apoi turnam jeleul peste crema de branza.

Il decoram dupa imagatie, dar cred ca cel mai bine arata cu fructe proaspete.

Punem tortul in frigider pentru cateva ore (minim 4 ore), apoi il scoatem  si il putem felia.

Eu m-am grabit pentru ca acest tort urma sa il prezint in live-ul de pe facebook, asa ca am vrut sa il pozez inainte de a incepe prezentarea live. L-am racit in congelator 15 minute, apoi a stat in frigider 1 ora.

Va invit sa urmariti live-ul aici: 

Daca ar fi sa aleg doua motive pentru care iubesc iarna mi-ar fi usor sa spun ca primul este Craciunul, iar al doilea este faptul ca este sezonul citricelor.

Coaja lor poate fi transformata in pudra, poate fi rasa si amestecata cu zahar (razatura de portocale/ lamaie pastrata in borcane, in frigider), poate fi confiata sau se poate transforma in dulceata. Toate acestea aduc aroma si un gust deosebit prajiturilor sau sosurilor.

In acest mod avem ingrediente naturale, obtinute usor si nu ne costa nimic tinand cont de faptul ca acestea au fost cumparate intial pentru a consuma fructul respectiv ca atare sau un sucuri, smoothie, prajituri.

Putem spune ca ne bucuram de portocale sau lamai mai mult decat de orice alt fruct. Imi spunea o prietena ca acestea au cumva o a doua “viata”. Era gluma ei preferata cand ma vedea ca ma apuc sa rad coaja portocalelor sau lamailor si o pastrez apoi in borcane cu zahar.

Nu intelegea de ce fac acest lucru cand exista deja esente sau pudra in magazinele de condimente din care ma aprovizionez oricum pentru pudra de scortisoara, turmeric sau de ghimbir. O sa va arat cum le folosesc si pe acestea intr-o reteta ce va merita toata atentia celor care isi doresc sa ramana sanatosi sau vor sa isi ajute organismul sa lupte impotriva unor raceli/ gripe puternice (acesta vine ca ajutor, nu inlocuieste tratamentul indicat de doctor).

Este adevarat ca portocale sau lamai gasim pe tot parcursul anului, le putem avea proaspete oricand avem chef sa mancam sau sa folosim aceste citrice.

Dar ce facem daca ne apuca cheful de gatit aproape de miezul noptii, cand lumea in general doarme? Apelam la resursele din casa, asa ca ne felicitam pentru faptul ca am avut inspiratia sa pastram in borcan cojile rase ale fructelor mancate de ceva vreme.

Poate ca sunt reminescente din perioada comunista, cand mama avea vesnic un borcanel cu coaja rasa de la lamiae sau portocale in frigider. Le punea impreuna, nu le separa. Erau raritati si nu isi permitea sa le tina in borcane separate. De lamaia verde (limette) nici nu auzise inainte de 1989, iar aceasta are una din cele mai delicate arome.

In zilele noastre putem pastra aromele cojilor diferit pentru ca vrem sa ne bucuram strict de aroma unuia din ele si, in plus, acestea pot avea destinatii diferite, cu gusturi in care trebuie identificate strict aroma unui anumit tip de citrice.

Inainte sa va las sa vedeti modul de preparare pentru razatura de portocale (sau lamiae) vreau sa spun ca putem aromatiza si sarea cu coaja rasa de portocala (uscata in cuptor in prealabil) si cateva verdeturi uscate. Nu-I asa ca suna bine? Va asigur ca sarea aceasta este minunata.

INGREDIENTE:

portocale (sau lamai)

zahar tos

PREPARARE:

Spalam bine coaja de portocale, apoi incepem sa o radem, avand grija sa nu dam prin razatoare si partea alba.

Punem intr-un borcan un start de razatura de portocala. Il acoperim cu zahar tos. Continuam sa punem in borcan razatura si zahar tos, pana terminam coaja de potocale.

Avem grija sa o acoperim mereu cu strat de zahar.

Dupa cateva zile verificam daca avem inca zahar in partea superioara. Daca a fost absorbit de coaja punem un alt strat de zahar. Acesta impiedica uscarea cojii rade de portocale sau lamaie

Se pastreaza in frigider pana la 6 luni.

Sa va fie de folos.

Zilele trecute am avut pofta de un risotto simplu, cu legume. O reteta simpla, usor de pregatit, cu ingrediente ieftine, la indemana oricui. Bine, cred ca ideea acestuia mi-a venit pentru ca eram cu gandul la vacanta in care urmeaza sa plecam la ski, in Italia.

Am ales morcovi si mazare pentru ca aceste legume sunt pe lista legumelor pe care le mananca si baietii mei. Reteta mea de risotto cu morcovi si mazare este cea mai banala reteta, dar este atat de buna incat nu ii veti rezista. Dar pentru un risotto bun avem nevoie de ingrediente bune, de calitate si veti vedea la ce anume ma refer in explicatiile de mai jos.

In cazul in care nu stiti ce este risotto, atunci am sa va spun ca nu este doar numele tipului de orez din care se pregateste mancarea, ci si modul in care se face.

Ce tip de orez folosim pentru risotto? Avem nevoie de orez de tipul Arborio sau Carnaroli. Poate ca mai sunt si alte tipuri, dar nu le cunosc eu. Nu folosim orez cu bob rotund, orez pentru pilaf sau sarmale.

Retetele de risotto fiind de origine italiana au in comun branza rasa, in general parmezan si unt. Acestea asigura consistenta cremoasa, fina si gustul extraordinar de bun. pntru a avea gustul si textura perfecta orezul va fi fiert al dente, nu il fierbem pana bobul devine moale, obtinand in final un fel de mancare cu aspect de terci. Nu este nici ceva bun si nici ceva ce sa ne deschida apetitul.

Pentru ca acest lucru sa iasa bine respectam urmatoarea regula: la o parte de orez avem nevoie de 3 parti de lichid.Putem sa ne abatem cu foarte putin peste aceasta cantitate. Din retetele de risotto nu lipseste ceapa calita. Uneori folosesc ceapa rosie pentru contrast de culoare. O etapa obligatorie in preparea risotto-ului este calirea boabelor de orez si stingerea lor cu vin alb.  Supa se adauga treptat, cate un polonic, doar dupa ce a fost aborbit complet tot lichidul adaugat anterior. Este bine sa amestecam in timpul pregatirii orezului cat de des putem, daca se poate in tot intervalul de timp in care il pregatim, facilitand in acest mod eliberarea amidonului din orez (esential in cremozitatea retetei de risotto).

Vinul adaugat, desi este o cantitate mica, este esential sa fie unul de calitate. Supa asigura si ea gustul final. Ar fi bine sa fie o supa clara de legume (din cat mai multe legume), pregatita in casa.

Parmesanul trebuie sa fie si acesta atent ales, pentru ca atunci cand alegem produse de calitate obtinem si mancare buna. De cele mai multe ori acest lucru poate face diferenta.

Alte retete de risotto pregatite de mine: risotto cu ciuperci sau risotto cu dovlecei au fost pe placul tuturor celor care le-au incercat.

INGREDIENTE:

(pentru 3-4 persoane)

200 g orez pentru risotto

2 morcovi tineri (90 g dupa ce au fost curatati)

50 g mazare congelata

1/2 ceapa rosie medie

30 g unt

2 linguri ulei masline

600 ml supa legume /supa pui –  FIERBINTE!

50 ml vin alb sec

50 g parmezan ras fin

1/4 legatura patrunjel verde

PREPARARE:

Intr-o tigaie incingem uleiul si untul si calim ceapa. Adaugam morcovul tocat cubulate mici si continuam sa calim inca 3-4 minute.

Punem orezul peste acestea si continuam sa calim la foc mic in jur de 2 minute, pana este complet acoperit de ulei cu unt. Turnam vinul si amestecam pana cand acesta se evapora complet.

Turnam cate 2 polonice de lichid peste orez. Continuam sa gatim la foc mic. Urmatoarea transa de lichid va fi adaugata doar dupa ce precedenta a fost complet absorbita. Adaugam boabele de mazare dupa prima transa de lichid. Acestea fiind congelate nu au nevoie de timp mare de gatire.

La final gustam orezul. Bobul trebuie sa fie al dente. Daca ni se pare ca nu avem suficient lichid mai putem pune 50-100 ml, dar nu il vom mai fierbe pentru a fi absorbit. Adaugam untul si parmezanul ras, sare si piper proaspat macinat si amestecam. Presaram si putin patrunjel verde, apoi amestecam pana se omogenizeaza compozitia.

Risotto se mananca imediat, cat este inca fierbinte. Il punem in farfurii adanci. Nu se monteza in cercuri sau alte forme de prezentari gourmet.

Pasta din condimente cu miere de albine pentru cresterea si intarirea imunitatii – o idee buna si sanatoasa pentru cei care apreciaza alternativele naturale in locul stimulentelor din farmacii.

Pasta contine condimente folosite in bucatarie: turmeric, scortisoara, cardamom, ghimbir si miere de albine. Cred ca toata lumea le foloseste sau le-a incercat cel putin o data.

Fiecare in parte are beneficii importante pentru organism.

Turmericul, unul din cei mai puternici antioxidanti naturali are ca substanta activa curcumina cu multiple beneficii asupra organismului, luptand chiar impotriva cancerului. Este unul din ingredientele foarte populare in Asia, in mod special in India, dar a ajuns sa fie foarte consumat si in Europa. Este un puternic antiinflamator folosit de cei care au probleme legate de artitra sau osteoporoza, dar are si proprietatile antibacteriene, antivirale si antifuncige, ajutand organismul sa lupte impotriva racelilor, tusei sau gripei. In turmeric se gaseste o substanta numita lipopolizaharida, iar aceasta este responsabila pentru intarirea sistemului imunitar. Asa cum scriam mai sus lupta impotriva cancerului, dar este si un bun ajutor in mentinerea creierului sanatos, incetinind progresul bolii Alzheimer, previne si amelioreaza diabetul, imbuntateste digestia, reduce balonarea, are efect detoxifiant pentru ficat.

Ghimbirul este un condiment aromat, revigorant, potrivit nu doar in bucatarie, ci si medicina alternativa. Este un bun vasodilatator, regleaza echilibrul intern al organismului si are efect de linistire. Despre efectele benefice ale acestuia am mai scris si in 2015 aici: ajuta la absortia corecta a nutrientilor, combate balonarea si arsurile gastrice, previne greturile, creste apetitul pentru mancare, amelioreaza simptomele astmului si grabeste vindecarea racelilor, previne vertijul. Este un putenic antiinflamator si un antioxidant puternic ce ajuta la cresterea imunitatii corpului.

Scortisoara este unul din ingredientele mele preferate in bucatarie pe timpul iernii. Este folosita de mii de ani nu doar in bucatarie, ci in diverse tratamente.  Se pare ca un anumit tip de scortisoara (cassia) ajuta chiar la reducerea zaharului din sange.

Pe langa aroma si parfumul foarte placute, scortisoara poate reduce inflamatiile, este un bun antioxidant ce lupta impotriva bacteriilor, are efecte anticoagulante, iar in combinatie cu mierea de albine lupta impotriva artitrei si a bacteriei E.Coli. Fiind considerata un bun antioxidant, putem spune ca si aceasta isi aduce aportul in stimulrea imunitatii corpului.

Cardamomul este al patrulea ingredient, unul din cele mai scumpe (dupa vanilie si sofran),isi datoreaza aroma dulce-picanta unul ulei eteric compus la randul sau din peste 100 substante. Este folosit in medicina alternativa pentru a combate diverse probleme digestive (greata, aciditate, balonare, arsuri stomacale sau lipsa apetitului), depresiei, elimina toxinele. Este un bun antiinflamator si detoxifiant curatand tractul urinar, vezica, rinichii. Cardamomul este eficient si in tratatrea racelilor, a tusei si bronsitei. In India este folosit pentru inhibarea si distrugerea celulelor canceroase.

Mierea de albine are foarte multe beneficii pentru sanatate. Pe langa proprietatile antibacteriene si antifungice, aceasta ofera organismului multe minerale, vitamine si antioxidanti.

Pentru a profita de proprietatilor acesteia trebuie sa cumparam miere naturala. Vom sti ca avem o miere buna daca aceasta cristializeaza. Mierea din magazine, obtinua din zahar si alti indulcitori, nu va cristaliza niciodata. Poate fi folosita in tratamentul unor afectiuni de tipul bolilor cardiovasculare, arteroscleroza, boli hepatice, osoase, imbatraniri precoce, boli respiratorii.

Mierea naturala lupta impotriva bolilor imune sau autoimune, stimuland sistemul imunitar.

Avand in vedere tot ce am scris mai sus, sper sa va conving sa faceti o cura cu o pasta de condimente, pentru a profita de toate calitatile acestora. Pasta de condimente cu miere de albine o consumam dimineata, pe stomacul gol, cate o lingurita, dar pentru cei care nu se pot obisnui cu gustul puternic se poate adauga in iaurt simplu sau intr-o cescuta mica de ceai.

Iata acum de ce aveti nevoie si modul de preparare.

INGREDIENTE:

10 g turmeric

10 g ghimbir

10 g scortisoara

10 g cardamom

120-160 g miere de albine

PREPARARE:

Pentru a nu se intelege ca fac reclama unui produs, am ales firme diferite de condimente. Mierea de albine este cea pe care o consumam in acest moment. Am descoperit-o toamna trecuta si i-am ramas fidela. Se poate observa ca este usor zaharisita, asa ca am incalzit la bain-marie cantitatea ce urma sa o folosesc.

Punem intr-un vas incapator o cantitate egala din toate condimentele. Am ales sa folosesc 10 g.

Le amestecam, apoi adaugam mierea de albine. Incepem cu 80 g. Daca este prea puternic (iute) gustul, adaugam miere pana la limita suportabilitatii. Eu pun 160 g. Imi place sa fie o textuta usor mai moale (oricum se va intari de-a lungul tipului, pana ajungem sa consumam toata cantitatea).

Dupa amestecare si omogenizare punem pasta intr-un borcan ce se va inchide ermetic si pastram in frigider.

Sa va fie de folos!

Va invit sa ma urmariti pe pagina mea de Instagram, unde postez uneori in avans retetele. Aceasta reteta a fost publicata inca de seara trecuta.

Pentru a face prajitura cu aluat sfaramicios, ricotta si ciocolata nu ai nevoie de multe ingrediente si nici de cursuri de cofetar/ patiser.  Este genul acela de prajitura din care nu ramane nimic in cateva ore.

Este o reteta super delicioasa si atat de usoara ca modalitate de pregatire incat ar putea sa o faca si fiul meu doar urmarind indicatiile din etapele prezentate pas cu pas in pozele de mai jos.

Tipul de aluat folosit este unul fraged, potrivit retetelor de tarta, dar si prajiturilor cu fructe. Genul acesta de aluat l-am folosit si la prajitura cu mere, dovleac sau cea cu branza si stafide.  Va recomand sa incercati cel putin o data reteta de crumble cu capsuni si rubarba. Aluatul este folosit aici doar pentru topping.

Aveam in frigider 2 cutii de ricotta cumparate pentru a face un cheesecake pentru revelion. Dar noi am facut revelionul la niste prieteni dragi, asa ca ne-am impartit responsabilitatile si mie mi-au revenit aperitivele. Timpul de expirare de pe cutii era peste 10 zile, asa ca nu am vrut sa risc sa arunc bunatate de branza si am facut o mica improvizatie.

A iesit o prajitura delicioasa, pe care o recomand pentru orice ocazie.

Puteti sa o lasati simpla, sa o pudrati cu putin zahar pudra, dar o puteti transforma intr-o prajitura deosebita, demna de orice masa festiva sau petrecere cu putina ciocolata topita.

Umplutura te duce cu gandul la crema “stracciatella” (dar nu este nici pe departe vorva de asa ceva). Te cucereste inca din momentul in care vezi felia proaspat taiata. Crema fina si delicata dintre cele doua straturi de aluat este cea mai buna umplutura pe care o puteam pregati pentru o astfel de prajitura.

Mi-am preagatit o cafea, am facut o poza si am taiat prima felie. Norocul meu ca in acel moment eram singura acasa. Prima felie a fost a mea. Adica cea din poza. Restul prajiturii a disparut cand au aparut ai mei, apoi prietenii veniti in vizita (era una din vizitele acelea de care va tot povesteam – prieteni de care ma bucur la orice ora din zi si din noapte).

Ce poate sa ma bucure mai mult decat faptul ca o prajitura improvizata a avut succes?

Sper sa aiba acelasi succes si la voi, asa ca va invit sa vedeti de ce anume aveti nevoie si modul de preparare pentru prajitura cu aluat sfaramicios, ricotta si ciocolata.

INGREDIENTE:

Pentru blat:

300 g faina

1 varf cutit sare

5 g praf de copt

120 g zahar

100 g unt

1 ou

1 lingurita coaja rasa de portocale

Pentru umplere:

500 g ricotta

1 ou+1 galbenus

100 g zahar

20 g amidon

1/2 lingurita coaja rasa portocale

100 g ciocolata neagra

PREPAPARE:

Incepem cu pregatirea blatului. Intr-un castron amestecam faina cu sare si praf de copt. Adaugam un ou batut.

Punem untul taiat cubulete si incepem sa framatam cu mana pana obtinem un aluat sfaramicios.

Il lasam sa astepte cat timp pregatim umplutura.

Scurgem bine ricotta de zer, apoi o amestecam cu zahar, 1 ou si 1 galbenus. Adaugam amidonul si coaja rasa de portocale si amestecam bine.

Tocam ciocolata neagra in cuburi nu foarte mici, dar nici prea mari, apoi o punem peste branza si omogenizam compozitia.

Turnam in forma 60-70 % din aluat, avand grija sa il netezim bine cu o lingura. Punem ricotta cu ciocolata peste acresta, apoi praram restul de aluat, lasandu-i aspectul acesta sfaramicios.

Coacem prajitura 40-50 minute in cuptorul preincalzit la 180°C, apoi o scoatem si o lasam sa se raceasca inainte de a taia felii.

Decorul il putem realiza din ciocolata topita, dar merge si tapetata cu putin zahar pudra.

Nu-i asa ca a fost simplu?

Acum as vrea sa vad cine o face. Mi-ar placea sa vad niste poze cu prajitura pregatita de voi.

Va invit sa ma urmariti si pe contul de Instagram, sper ca ma veti urmari pentru a vedea ce retete postez si aici. 

Imi place sa postez pozele retetelor in avans pe Instagram.

Pasionatii de retete in format video ma pot urmari aici

Am pregatit acesti dovlecei impanati cu sunca si cascaval acum o luna. De atunci am refacut reteta de trei ori. Sunt foarte buni!

Initial am vrut sa ii numesc dovlecei hasselback, dar aceia sunt simpli, fara umpluturi, asa ca termenul ar fi fost nefiresc. Nici acordeon nu ii pot numi, caci nu i-am lasat sa se arcuiasca, ba dimpotriva.

Ideea nu este a mea, am gasit-o pe pinterest, cautand retete “low carb”. Cand am vazut o poza cu acesti dovlecei mi-am spus ca trebuie sa ii pregatesc si eu. Pozele erau mai mult decat suficiente, nu aveam nevoie si de modul d preparare, asa ca m-am apucat de pregatit reteta imediat caci imi plac foarte mult dovleceii/zucchini. Erau in lada de legume din frigider, asteptand sa fie gatiti de cateva zile.

Au putine calorii si sunt plini substante nutritive, minerale, vitamine, apa si fibre.

Sunt recomandati in toate dietele.

Nu toata lumea apreciaza dovleceii, dar acestia aduc un aport de savoare mancarurilor. Am o colectie de retete in care acestia sunt vedete. Va putei inspira de aici: incepand cu supele, pana la risotto, pizza cu dovlecei si branza de capra, tarte, gratinati, lasagna, cateva retete de paste, chiftelute in mai multe feluri, pane, salate, tocanite, briose, sufle, budinca, omleta si terminand cu un chec dulce.

Reteta dovleceilor impanati cu sunca si cascaval va completa perfect aceasta colectie.

Este o reteta simpla, usor de pregatit, cu ingrediente la indemana oricui. Dar, pentru ca rezultatul sa fie bun, folosim o sunca si cascaval de calitate. Untul pe care l-am pus este cu continut mare de grasime, pentru a asigura si acesta savoarea preparatului.

Dovleceii nu au fost curatati de coaja. Aceasta este comestibila si ne aduce o multime de nutrienti. Ar fi mare pacat sa renuntam la aceasta.

Sper ca pozele mele o sa fie la fel de convigatoare si veti incerca aceasta reteta. Va promit ca o veti pregati usor, respectand cateva indicatii date in etapele de preparare.

Reteta de dovlecei impanati cu sunca si cascaval probabil ar fi mers mai bine in sezonul cald, cand ne bucuram de acestia proaspat culesi din gradina, dar sunt la fel de potriviti si in sezonul rece, cand organismul nostru are nevoie de multe vitamine si minerale. In locul pastilelor putem sa avem o alimentatie corespunzatoare.

Acum va las sa vedeti de ce ingrediente avem nevoie si modul de preparare pentru dovleceii impanati cu sunca si cascaval.

INGREDIENTE:

3 dovlecei micuti (aprox 200 g fiecare)

30 g cascaval feliat

30 g cascaval ras

40 g sunca slaba – tip sunca de praga

60 g unt – 20 g unt pentru fiecare dovlecel

sare

piper proaspat macinat

1/4 legatura patrunjel verde

PREPARARE:

Luam dovleceii si ii spalam, apoi ii uscam si ii punem intre doua funduri de lemn de aceeasi inaltime. In acest mod ii putem taia fara ca cutitul nostru sa ii taie pana la capat, in felii de aprox 2 cm. Ii umplem cu sunca si cascaval felii, alternand cele doua ingrediente.

Imbracam dovleceii pe jumatate in folie de staniol. Presaram sare si piper proaspat macinat, apoi punem untul peste ei. In acest moment strangem folia de staniol in jurul dovleceilor, astfel incat acestia sa fie inchisi bine, sa nu intre aer.

Apa dovleceilor se va transforma in abur si va ajuta la gatirea lor. Untul se va topi si va intra usor in fiecare fanta, pe langa sunca si cascaval, ajutand astfel la coacere din interior.

Ii coacem in cuptorul preincalzit la 180°C timp de 20-30 minute (in functie de cuptor). Verificam daca sunt gatiti la interior. Trebuie sa fie usor fermi cand apasam pe ei, dar moi in acelasi timp.

Presaram cascaval ras, ii mai lasam 2-3 minute la cuptor si gata! ii scoatem presaram patrunjel tocat si putem sa ii mancam.

Simplu, foarte bun si sanatos.

Sosul ramas in folia de staniol il punem in farfurie. Este fix ceea ce avem nevoie pentru a avea cei mai buni dovlecei impanati cu sunca si cascaval.

Va invit sa imi urmariti si retetele pregatite in format video, abonandu-va la canalul de You Tube.. Am postat cele mai simple si mai usoare retete, astfel incat oricine sa le poata pregati:

Briosele cu ricotta si fulgi de migdale sunt delicii simple si rafinate pentru cei care apreciaza gustul si aroma migdalelor.

Se pregatesc incredibil de rapid si de usor, asa ca le putem face pentru o gustare langa ceasca de cafea, pentru micul dejun sau pachetel, dar pot fi puse si in cosul de picnic cand plecam in excursie sau pentru candy baruri la petreceri.

Putem sa le pastram cateva zile intr-o cutie care se inchide etans.

Briosele acestea sunt o adaptare a brioselor de ricotta cu ciocolata. Am renuntat la ciocolata si le-am lasat simple, pentru ca imi doream doar cateva arome, respective pe cele de migdale, portocale si vanilie. Combinatia lor imi place mult. Motivul ar putea fi cauzat si de faptul ca in aceasta perioada am pregatit de doua ori intr-o saptamana galette de rois –  placinta regilor.

In cazul in care nu ati pregatit-o inca va spun ca ar fi mare pacat sa nu ii dati o sansa. Se pregateste foarte usor si este super gustoasa.

In concluzie, acum sunt in perioada in care as manca migdale in toate formele. Scriind randurile acestea mi-am adus aminte de un tort extraordinar de bun cu migdale, iar reteta acestuia o gasiti postata aici.

Migdalele sunt acele nuci mari, tari si usor dulci, cu multiple proprietati benefice organismului. Acestea nu contin carbohidrati, asa ca sunt folosite in foarte multe diete.

Eu am folosit in briosele de fata fulgi de migdale si esenta naturala de migdale. In momentul in care au fost coapte mi s-au parut parca prea albe, asa ca le-am “bronzat” putin folosind modul de coacere de sus pentru 2 minute, dar acest lucru este optional.

Mai multe retete de briose, muffins cupcakes gasiti in aceasta colectie – sper ca veti aici gasi multe retete pe gustul vostru, dar si al celor mici (cateva dintre acestea sunt pregatite special pentru ei). 

Poate ati observat ca am folosit branza ricotta in multe deserturi, dar poate fi utilizata si pentru a pregati tarte sarate, quiche, paste si in diverse retete ce presupun coacere (am pregatit chiar si o mamaliga sub forma de tort).

Este o branza tipic italieneasca realizata din resturile altor tipuri de branza (mascarpone sau provolone). Seamana cu urda produsa la noi, desi in esenta sunt lucruri diferite.

Ma gasiti si pe contul de Instagram, sper ca ma veti urmari pentru a vedea ce retete postez si aici. 

Imi place sa postez pozele retetelor in avans aici.

Acum va las sa vedeti ingredientele si modul de preparare pentru briosele cu ricotta si fulgi de migdale.

INGREDIENTE:

250 g ricotta

2 oua

1 varf cutit sare

120 g zahar

200 g faina

5 g praf de copt

30 g amidon

15-20 g fulgi de migdale

80 ml ulei

50 ml lapte

1/2 lingurita pudra de portocale sau 1 lingurita coaja rasa portocale

1/2 lingurita esenta migdale

1/2 lingurita esenta portocale

PREPARARE:

Mixam ouale cu zaharul si un varf cutit de sare pana in momentul in care zaharul se dizolva si compozitia isi dubleaza volumul. Intre timp scurgem bine ricotta si o punem intr-un bol.

Turnam compozitia de oua peste ricotta, mixam putin, apoi adaugam esenta de portocale si migdale, uleiul si laptele.

Incorporam ingredientele solide (faina + 10 g fulgi migdale+ amidon +praf de copt). Amestecam pana se omogenizeaza compozitia, apoi impartim aluatul in 12 forme tapetate cu hartiute speciale.

Presaram restul de fulgi de migdale peste toate briosele.

Coacem briosele in cuptorul preincalzit la 180° timp de 20 minute sau pana trec testul cu scobitoarea. Raman inca albe, parca prea decolorate, chiar daca sunt gata.

Putem muta cuptorul pe functia de coacere de sus pentru 1-2 minute (fiti cu ochii pe ele sa nu arda).

Se pot pastra cateva zile daca sunt inchise intr-o cutie cu capac in momentul in care sunt racite complet.

Daca pregatiti aceste briose nu uitati sa imi trimiteti pozele. Le voi publica cu drag.

Va astept pe grupul GATESC CU PRIETENII, unde puteti posta si retetele voastre.

Daca vreti  sa vedeti retetele mele in varianta video va invit sa va abonati la canalul de You Tube. 

Biscuitii cu nuca de cocos glazurati cu ciocolata au fost deliciul la care am poftit cateva zile pana sa am timp sa ii pregatesc.

Imi place sa am langa ceasca de cafea biscuiti de casa, aromati, fragezi si savurosi. Cred ca biscuitii acestia sunt cei mai buni si mai fragezi biscuiti in care am folosit nuca de cocos. Se pregatesc foarte usor si rapid. Modelarea lor este o banalitate. Taiem aluatul in dreptunghiuri peste care plimbam usor o furculita, dand impresia unor biscuiti spritati.

Nuca de cocos este pe gustul multora. Sunt convinsa ca acestia vor fi tare incantati de reteta aceasta.

Daca ii pregatim pentru copii pur si simplu si nu o sa ne oprim la o singura portie, cand o sa va vada cat sunt de buni or sa tot ceara. Putem glazura biscuitii cu orice tip de ciocolata: alba, neagra sau cu lapte. Putem sa ii lasam si simpli, vor fi la fel de savurosi.

Dintre zecile si sutele de retete de biscuiti pare greu sa alegi cateva care sa ramana undeva in top. Ei bine, la mine, categoric ar fi imposibil sa aleg dintre cele peste 50 de retete de biscuiti pregatite de-a lungul timpului. Cred ca daca as pune copilul sa aleaga si lui i-ar fi greu. Un lucru este sigur: de fiecare data cand pregatesc o reteta noua, aceea pare cea mai buna. Nu vi se intampla si voua acest lucru?

Biscuitii acestia i-am pregatit inainte de Craciun, dar nu am avut timp sa ma uit peste poze si sa le aleg, apoi sa le prelucrez.

Cred insa ca o reteta de biscuiti este binevenita oricand. Un rasfat dulce nu strica niciodata. In plus, ii putem face cand avem o mica petrecere, merg in pachetelul de scoala, pentru simplul rasfat langa o ceasca de cafea, in cosul de picnic si de ce nu, chiar pentru Sarbatori sau alte evenimente in familie.

Nu va mai retin atentia si va las sa vedeti de ce aveti nevoie si modul de preparare pentru biscuitii cu nuca de cocos glazurati.

INGREDIENTE:

(pentru 30-32 buc)

120 g unt

120 g zahar tos

2 oua

1 varf cutit sare

280 g faina

20 g amidon

100 g nuca de cocos

5 g praf de copt

½ lingurita pudra de coaja de portocala

1 lingurita esenta de portocale

Pentru Glazura:

80 g ciocolata neagra

PREPARARE:

Punem zaharul si untul untrun bol si incepem sa le mixam. Cand obtinem o compozitie omogena putem adauga ouale unul cate unul, amestecand dupa fiecare in parte.

Adaugam esenta si pudra de coaja de portocale, apoi incorporam elemnetele solide (faina, nuca de cocos si amidonul).

Incepem sa framantam aluatul pana devine neted si omgen si nu se lipeste de maini.

Invelim aluatul in folie alimentara si il lasam la rece 30-45 minute. Il intindem apoi astfel incat sa avem un aluat cu o grosime de 4-5 mm.

Taiem dreptunghiuri (3*8 cm). Cu ajutorul unei furculite trasam dungi pe lungimea biscuitilor.

Punem biscuitii in tava de copt tapetata cu hartie de copt cu distanta intre ei. Se vor umfla putin. Ii coacem in cuptorul preincalzit la 180°C timp de 12 minute sau pana cand sunt usor aurii pe fund. Scoatem biscuitii si ii lasam sa se racesca pe gratar. Topim ciocolata la bain-marie, apoi glazuram biscuitii cu aceasta. Putem folosi o pensula, un cutit, o lingurita sau orice instrument il stapiniti pentru acest procedeu.

Lasam biscuitii pe un gratar pana se intareste ciocolata, apoi ii putem manca.

Biscuitii pot fi pastrati pana la 4 zile intr-o cutie care se inchide etans. Isi pastreaza gustul si sunt la fel de fragezi chiar si a 4-a zi.

Nu-mi ramane decat sa va urez spor la prajiturit!

Daca va abonati la canalul de You Tube puteti fi la curent cu noutatile. Pana voi posta o reteta cu biscuit aici va las sa vedeti ce am pregatit din biscuiti:

Ma gasiti si pe Instagram. Sper sa va placa contul meu si sa ma urmariti.

Colectia de retete de paste la cuptor are cele mai bune paste gratinate, 5 retete de lasagna (cu carne sau variante vegetariene), budinca de paste in mai multe moduri, dar si cateva retete speciale pentru copii.

Pentru a obtine paste buna nu uitam sa le fierbem corect. Mai multe indicatii am dat in reteta de paste “carbonara” la cuptor.

Avem aici aproape 20 de retete si urmeaza cel putin 2 retete in urmatoarea perioada.

Sper sa va inspire si sa aveti o cina delicioasa!

PASTITSIO – LASAGNA GRECEASCA

LASAGNA CU CARNE DE PUI SI CIUPERCI

PASTE “CARBONARA” LA CUPTOR

PASTE CU CHIFTELUTE LA CUPTOR

BUDINCA DE PASTE CU CARNE LA CUPTOR

PASTE GRATINATE CU PERISOARE DE CURCAN

PASTE CU BROCCOLI LA CUPTOR

LASAGNA VEGETARIANA – CU LEGUME

LASAGNA CU SPANAC SI CIUPERCI

LASAGNA CU DOVLECEI SI SUNCA

FRITATTA CU SPAGHETTI SI SPANAC

PASTE CU SOMON SI SPANAC LA CUPTOR

PASTE CU LEGUME LA CUPTOR

PENNE CU ZUCCHINI SI CIUPERCI LA CUPTOR

PENNE CU LEGUME GRATINATE

BRIOSE DIN PASTE CU SUNCA SI ROSII

BUDINCA DE PASTE CU MOZZARELLA SI ROSII

BUDINCA DE MACAROANE CU BRANZA LA CUPTOR

BUDINCA DE PASTE CU TELEMEA

CANNELONI CU SPANAC SI BRANZETURI

Va astept si pe canalul de You Tube cu retete simple si gustoase.

O reteta simpla de paste la cuptor, cu pui si ciuperci, un gratin usor de pregatit, cu ingrediente la indemana oricui poate fi o idee buna pentru cina, dar merg la fel de bine si la pranz.

De paste nu ne saturam niciodata. Le gatim in zeci de feluri si tot ne mai vin idei. Daca intrebam un copil ce vrea sa manance va alege aproape acelasi lucru o perioada foarte lunga: paste si pizza. Pana la urma alegerea retelor de paste nu este rea, doar ca atunci cand sunt mici vor un singur fel luni la rand. A fost o vreme cand am pregatit paste Napoli la un interval de 2-3 zile timp de 3 luni. Pur si simplu nu mai puteam sa le vad. Dar, copilul orice i-as fi propus sa manance alegea acest tip de paste. Apoi au urmat 3 luni de carbonara cu smantana. Nu reteta clasica. Aceea nu ii placea. Si stiti cum este, mama face mereu ce ii place puiului ei.

Anul acesta am tot pregatit reteta de paste cu pui si ciuperci in sos alb, dar la un moment dat am vrut sa le fac altfel. La cuptor era una din solutii, asa ca nu am stat prea mult pe ganduri. In plus, carnea era deja pregatita la gratar cu o zi inainte. A ramas de la pranzul de duminica cand au venit niste prieteni la masa. Am pastrat carnea in frigider, infasurata in folie alimentara si nu s-a uscat.

Si, pentru ca nu imi place sa arunc mancarea am pus-o in reteta aceasta si va spun ca au iesit cele mai bune paste cu pui la cuptor.

Nu stiu cum se face, dar retetele improvizate, cu ce mai ai prin frigider ies parca cele mai bune. Cred ca tuturor ni se intmpla sa simtim asta.

Din reteta de fata ne-am saturat 4 persoane la cina. A fost mai mult decat suficient si ne-a placut foarte mult.

Pentru inspiratie las aici si alte retete de paste pregatite la cuptor: cu ciuperci si dovlecei, ” carbonara” , budinca de paste cu carne tocata, lasagna cu pui si ciuperci, dar daca dati o cautare pe blog veti mai gasi multe alte sugestii delicioase.

Mai am cateva idei de pus in aplicare, asa ca le voi strange la un moment dat pe toate intr-o colectie, sa fie mai usor de urmarit.

Pentru gatirea corecta a pastelor nu uitam ca avem nevoie de 1 l de apa pentru  100 g paste si 1 lingurita de sare. Le punem la fiert cand apa clocoteste si le fierbem strict cat scrie pe pachetul de paste. Nu se pune ulei in apa in care fierb.

Dar, va las sa vedeti de ce avem nevoie si modul de preparare pentru pastele cu pui si ciuperci la cuptor, descris in etape, pas cu pas si exemplificat cu poze.

INGREDIENTE:

200 g paste tip penne

200 g ciuperci

150 piept de pui

150 branza tip Emmentaler rasa

1 ceapa medie

2-3 linguri ulei

200 g smantana pentru gatit

100 g smantana grasa 24% grasime

sare

piper

20 g unt

2-3 linguri pesmet

PREPARARE:

Pentru inceput punem apa la fiert cu sare. Avem nevoie de  l de apa

Calim ceapa tocata marunt pana devine sticloasa. Taiem ciupercile felii si le calim cu ceapa pana se evapora lichidul lasat de acestea. Asezonam cu sare si piper, apoi adaugam smantana pentru gatit. Lasam pe foc 1-2 minute, la foc mic.

In acest timp taiem pieptul de pui in fasii medii, cam cat ar intra in gura. Punem carnea peste ciuperci si mai lasam pe foc 2 minute.

Pastele fierte si scurse de apa (dar pastram 50 ml din apa in care au fiert si turnam peste smantana) se vor scalda in sosul de smantana cu ciuperci timp de 1 minut. Luam de pe foc si presaram 90% din cantitatea de branza rasa si adaugam smantana grasa, apoi amestecam pana se omogenizeaza compozitia, dar avem grija sa nu rupem pastele. Putem sa adaugam un plus de sare si piper in acest moment. Turnam pastele intr-un vas termorezistent uns cu unt si tapetat cu pesmet, presaram restul de branza rasa si coacem pastele cu pui si ciuperci in jur de 15-20 minute la cuptorul preincalzit la 200°C.

Cand devin aurii la suprafata inseamana ca sunt gata si le putem scoate din cuptor. le mancam imediat, dar daca raman pot fi mancate si a doua zi, in caserola, la birou.

Daca pregatiti pastele cu pui si ciuperci la cuptor, dupa reteta de mai sus, nu uitati sa imi trimiteti pozele. Le voi publica cu drag.

Va astept pe grupul GATESC CU PRIETENII, unde puteti posta si retetele voastre

Pentru alte idei de retete pregatite rapid va astept pe canalul de You Tube.  Sper sa va abonati sa fiti la curent cu toate noutatile.

Ma gasiti si pe Instagram aici.